Rezolutia Marii Uniri de la Alba Iulia – este actul votat de in dimineata zilei de 1 Decembrie 2018 de un numar de  1.228 de deputati din Consiliul National Roman Central de la Arad  in cladirea initial cunoscuta ca fiind Cazinoul Militar, ulterior ca Sala Marii Uniri din Alba Iulia.

Delegatia_Marii_Uniri - Vasile Goldiș, Miron Cristea, Iuliu Hossu, Alexandru Vaida-Voievod, Caius Brediceanu

Delegatia Marii Uniri – Vasile Goldiș, Miron Cristea, Iuliu Hossu, Alexandru Vaida-Voievod, Caius Brediceanu – 1918-2018 Centenar Marea Unire a Romaniei

 

20 noiembrie 1918 constitue ziua in care este anuntata convocarea Marii Adunari Nationale la Alba Iulia de catre Consiliul Naţional Roman Central. Ca posibile optiuni au fost luate in discutie orasele Alba Iulia, Sibiu si Blaj. Alba Iulia a fost aleasa in cele din urma ca urmare a  Unirii infaptuite de Mihai Viteazul de la 1600.

Festivitatile au inceput dimineaţa cu slujbe religioase (catolice si ortodoxe), apoi delegatii Marii Adunari Nationale s-au intrunit in cladirea Cazinoului Militar (actualmente Sala Unirii), locul unde urma sa voteze si sa se dea citirii pentru prima data Rezolutia Unirii.

Portret - Stefan Cicio Pop

Portret – Stefan Cicio Pop; sursa: aradon.ro

Stefan Cicio Pop, presedinte al Consiliului Naţional Român Central si al Marelui Sfat National Roman, a fost cel care a deschis Marea Adunare Nationala.

Textul Rezolutii Marii Uniri:

Cquote2.svgRezoluţiunea Adunarii Nationale de la Alba Iulia din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918.

I. Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea Naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre.

II. Adunarea Naţională rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal.

III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român, Adunarea Naţională proclamă următoarele:

  1. Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.
  2. Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.
  3. Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieţii publice. Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament.
  4. Desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omeneşti.
  5. Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei-comisele şi în temeiul dreptului de a micşora după trebuinţă latifundiile, i se va face posibil ţăranului să-şi creeze o proprietate (arător, păşune, pădure) cel puţin atât cât să poată munci el şi familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potenţarea producţiunii.
  6. Muncitorimei industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus.

IV. Adunarea Naţională dă expresie dorinţei sale, ca congresul de pace să înfăptuiască comuniunea naţiunilor libere în aşa chip, ca dreptatea şi libertatea să fie asigurate pentru toate naţiunile mari şi mici, deopotrivă, iar în viitor să se elimine războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaţionale.

V. Românii adunaţi în această Adunare Naţională salută pe fraţii lor din Bucovina, scăpaţi din jugul Monarhiei austro-ungare şi uniţi cu ţara mamă România.

VI. Adunarea Naţională salută cu iubire şi entuziasm liberarea naţiunilor subjugate până aici în Monarhia austro-ungară, anume naţiunile: cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă şi ruteană şi hotărăşte ca acest salut al său să se aducă la cunoştinţa tuturor acelor naţiuni.

VII. Adunarea Naţională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi români, care în acest război şi-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru murind pentru libertatea şi unitatea naţiunii române.

VIII. Adunarea Naţională dă expresiune mulţumirei şi admiraţiunei sale tuturor Puterilor Aliate, care prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui duşman pregătit de multe decenii pentru război au scăpat civilizaţiunea de ghiarele barbariei.

IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor naţiunei române din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, Adunarea Naţională hotărăşte instituirea unui Mare Sfat Naţional Român, care va avea toată îndreptăţirea să reprezinte naţiunea română oricând şi pretutindeni faţă de toate naţiunile lumii şi să ia toate dispoziţiunile pe care le va afla necesare în interesul naţiunii.Cquote2.svg

Rezoluția Unirii e citita multimii stransa la Alba Iulia de episcopul greco-catolic Iuliu Hossu.

Episcopul Iuliu Hossu dă citire Rezoluției de la Alba Iulia ; sursa: Wikipedia.org